duminică, 31 ianuarie 2010

Raportul final

Pentru a putea sa cititi raportul final accesati link-ul:
http://www.scribd.com/doc/26181171/Internatul-piraţii-şi-drepturile-de-autor

Drepturile de autor


Drepturile de autor asigură , creatorului original al unei lucrări şi moştenitorilor acestuia, anumite drepturi fundamentale. Aceştia deţin controlul absolut al lucrărilor sale şi pot autoriza terţi pentru a le folosi lucrarea doar asupra condiţiilor asupra cărora s-au înţeles. Dreptul de autor este recunoscut de lege şi orice abatare este pedepsită.
“Art. 1. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial.”
Astfel de legi sunt foarte bine gândite şi încurajează tinerii şi nu numai să-şi facă cunoscute ideile publicului fără să se gândească la prejudicii care îi pot afecta pe termen scurt sau lung.
Autorului îi revin mai multe drepturi asupra lucrării sale după cum ne este prezentat in următorul articol:
"Art. 10. Autorul unei opere are următoarele drepturi morale:
a)dreptul de a decide dacă, in ce mod si când va fi adusă opera la cunoştinţa publică;
b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţa publică;
d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei si de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei - atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;"
Articolul ne transmite clar că autorul poate să interzică sau aprobe publicarea sau modificarea lucrării sale, difuzarea operei folosind diferite mijloace de transmisie cum ar fi radio, cablu sau satelit sau traducerea operei sale în altă limbă sau adaptarea acestuia, cum ar fi adaptarea unui roman într-un scenariu de film.
O operă de creaţie originală exprimată intr-o formă clară, concretă reprezintă obiect al proprietăţii intelectuale din momentul elaborării ei. Oamenii deseori încalcă aceste drepturi, in mod voit sau nevoit. Protecţia proprietăţii intelectuale prin drepturi de autor asigură recunoaşterea şi remunerarea corespunzătoare a autorului în vederea stimulării creaţiei. Copierea şi distribuirea neautorizată reprezintă o încălcare a legii şi moralei, fie că priveşte un bun material sau o creaţie intelectuală.




Surse:

1) http://www.eucopyright.com/ro/cum-sunt-protejate-pe-internet-dreptul-de-autor-si-drepturile-conexe
2) http://www.eucopyright.com/ro/ce-drepturi-confera-dreptul-de-autor
3) http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm

Pirateria software


În societatea romană, un plagiator era cel care era prins că fură un sclav de la stăpânul lui. Sensul termenului este schimbat mult mai târziu de către Martial, care afirma că „a-ţi apropria un vers din opera altuia este ca şi cum i-ai fura acestuia un sclav.”. Plagierea documentelor nu era rentabilă la acea vreme deoarece volumul era multiplicat la scară modestă pe suluri de papirus, de păstrat în biblioteci.
Toate acestea s-au schimbat, odată cu apariţia tehnologiei tiparului. Editura cărţilor aduce profituri din ce in ce mai mari, propietarii editurilor devin oameni de afaceri prosperi iar statul pentru a-şi impune controlul asupra acestora, le protejeză interesele prin diferite legi. În mod ciudat, autorii cărţilor nu erau protejaţi de nici o lege. Şi aici vorbim de autori precum Rabelais, respectiv Shakespeare. Toate acestea se schimbă în anul 1710 când în Statutul reginei Anne, apare copyright-ul.
De-a lungul anilor, mai ales in sec. XX, din mai multe motive, plagiatul a luat amploare. Foarte mulţi autori, se copiază fără să ţină cont de vreo regulă, de vreo normă sau de etică. Fie se apropie termenul de predare, fie teatrele trebuiesc “alimentate” cu noi piese sau ideile, pur şi simplu, nu mai vin. Astăzi, datorită tehnologiei foarte avansate, sunt suficiente doar două comenzi pentru a fura munca unui om, “celebrele” COPY – PASTE. Măcar înainte, cei care plagiau se chinuiau să scrie ceea ce furau, deci, era totuşi un minim de efort depus. Astăzi, nu ne mai putem numi plagiatori ci mai degrabă e-plagiatori.
Am vorbit de plagiat dar lipseşte o definiţie clară a acestui termen. Conform DEX-ului plagiatul este “Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală”. Pentru a înţelege mai bine cât de riguroase sunt legile, care fac referire la plagiat, în ziua de azi, în legislaţia americană referitoare la drepturile de autor plagiat se consideră utilizarea repetată a mai mult de 8 cuvinte, fără precizarea sursei originale, considerând că în acest fel,lucrarea plagiată este prezentată ca o lucrare originală.
Ceea ce este îngrijorător în ziua de azi este că, studenţii nu cred sau nu vor să creadă că dacă ei copiază ceva de pe internet fie pentru referate fie pentru lucrarea de licenţă săvârşesc o ilegalitate şi o abatere de la normele etice. Într-un studiu realizat în România, 23% din studenţi consideră justificată cumpărarea unei lucrări de licenţă şi 39%, copiatul la un examen. După parerea mea rezultatele sunt îngrijorătoare şi trebuiesc luate nişte măsuri. Facultăţile trebuie să descurajeze astfel de practice printr-un regulament strict . În străinătate plagiatul înseamnă exmatriculare. Profesorii sunt foarte exigenţi şi lucrarea de licenţă se face sub atentă observaţie a profesorului.
Plagiatul este un delict şi ar trebui pedepsit ca atare. Aduce prejudicii economice, normele legale si morale sunt incălcate şi munca unui om este furată fără resentimente.


Însă nu doar plagiatul este o formă de furt în zilele noastre, din păcate. Piraterie software a luat amploare în ultimul deceniu şi legile care interzic asta se pare că de foarte mulţi dintre noi nu sunt luate in considerare. Mulţi dintre noi, nu cunoaştem efectele negative pe plan economic ale acestui fenomen.
Pirateria informatică incetineşte dezvoltarea economică a unei ţari şi duce la o scădere drastică a locurilor de muncă din sectorul informaticii, un domeniu foarte profitabil. Multe întreprinderi înregistrează pierderi de până la 40%, iar asta are un efect negativ nu doar asupra investitorilor ci şi a oamenilor de rând. Astfel, Dominique Pouliquen, director executiv la firma franceza Realviz, un important producator de programe pentru crearea de imagini declară că firma pe care o conduce are pierderi de până la 50% pe an din cauza pirateriei. Dacă fenomenul ar fi stopat firma ar inregistra venituri cu 30-50% mai mari, astfel ar fi fonduri suplimentare pentru angajarea de personal. Industria online a demarat o serie de iniţiative in Europa in vederea limitarii fenomenului pirateriei online. Franţa a introdus legi severe împotriva pirateriei iar la scurt timp i-a luat exemplul şi Marea Britanie care a înfiinţat o nouă autoritate care va avea dreptul de a limita accesul la internet pentru cei care partajează fişiere ilegal. În 2005 firmele de software au inregistrat pierderi de 34 de miliarde de dolari din cauza pirateriei. Ţările care sunt “fruntaşe” intr-un top al pirateriei software sunt: Zimbabwe si Vietnam, acolo unde numarul de versiuni pirat ale unui program pentru calculator este de aproape 90%.
Business Software Alliance a dat publicitatii un material care arată beneficiile unei reduceri cu 10% a ratei pirateriei software. U.E ocupă locul secund pe glob in industria IT după S.U.A, cu o cifră de afaceri estimată la 311 miliarde de euro. Sectorul local IT din România este evaluat la 1,6 miliarde de euro. Dăcă rata pirateriei ar fi redusă cu doar 10%, s-ar creea 3000 de locuri de muncă in plus, contribuţiile la PIB ar creşte cu 670 de milioane şi contributii suplimentare de 76 milioane dolari la veniturile provenite din taxe.
Cei care produc cele mai mari pagube in domeniul software sunt hackerii. Aceştia sunt persoane foarte abile cu calitaţi remarcabile care de cele mai multe ori devin ţinta autorităţilor. Hackerii se împart în mai multe categorii. “Black hat hackers” sunt aceia care încearca prin cunoştinţele pe care le au să aducă prejudicii companiei vizate, urmărind în general să fure din conturile băncilor, iar “white hat hackers” sunt hackerii angajati de anumite companii să testeze securitatea sistemelor, să gasească în general pentru a se putea apăra de prima catogorie de hackeri. Mai exista "blue hat hacker", "grey hat hacker", "script kiddie" sau "hacktivist".

"White hat hackers" nu se află în vizorul autoritătilor, atâta timp cât acţionează cu acordul companiei pe care o vizează. Şi poliţia apelează uneori la serviciile lor pentru a soluţiona probleme care apar la sistemele de operare sau în momente în care este nevoie de cunostinţele pe care aceştia le au.
Din “galeria celebrităţilor” face parte un priceput hacker pe nume Kevin Mitnick. Acesta a fost considerat “cel mai căutat om de pe internet” ,dupa spusele politiei. A devenit atât de faimos încât a fost si personajul principal din două filme: "Freedom Downtime" si "Takedown". Apogeul, dacă poate fi numit aşa, în materie de hacking l-a atins atunci când a reuşit să spargă codurile sistemului apărării naţionale ale S.U.A ceea ce i-a permis accesul la bombele nucleare ale S.U.A. România are şi ea reprezentanţii ei de seamă, iar unul dintre ei este Vlad Duiculescu cunoscut sub numele de “Vladutz”. Acesta a reuşit să spargă codurile de securitate de pe eBay. Tânărul a fost prins dar compania eBay a renunţat la acuzaţii si i s-a oferit un loc de muncă in cadrul companiei dar de data asta era “white hack hacker”.
În România, există o lege în ceea ce priveşte pirateria software. Art. 1398 din Legea nr. 8/1996 completată şi modificată :
“Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesă în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.” ( Constituţia României).
Un exemplu in acest sens este arestarea şi condamnarea unei ieşence şi a fiului ei pentru copiat ilegal de filme, jocuri si programe de calculator. Costel Pavel a fost condamnat de judecatorii ieseni la doi ani de inchisoare si plata unei amenzi penale in valoare de sase milioane de lei. Mama sa, Anişoara Niţa, a primit o amendă penală de şapte milioane lei. Cei doi au fost acuzaţi de reproducerea şi difuzarea ilegală a patru programe de calculator, zece jocuri şi şapte filme artistice. De asemenea, instanţa a admis si cererile baneşti a doua mari corporatii americane, in valoare de 1500 de dolari. Potrivit rechizitoriului, in perioada 2001-2003, cei doi au incălcat legea privind dreptul de autor. Astfel, Anişoara Niţa, in calitate de administrator al unei asociatii familiale, a permis ca in interiorul firmei sale sa pirateze de pe Internet jocuri, programe si filme.
Deci aveţi grijă ce descărcaţi si cum descărcaţi de pe internet!




Surse:

1) http://www.aimr.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=71:pirateria-pe-internet-&catid=52:legislatia-pe-inteles&Itemid=75
2) http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/15613/Pirateria-software-intre-fictiune-si-realitate.html
3) http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-01-26/inchisoare-pentru-piraterie-informatica.html
4) http://www.apropo.ro/news/social/pirateria-online-contracarata-si-in-marea-britanie-2832206
5) http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/cr%20simut%20rlit%2042.pdf
6) http://www.umfcv.ro/files/d/e/Despre%20plagiat.pdf
7) http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Plagiatul_romanesc-promovat-_din_facultate_0_192581330.html
8) http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Plagiatul_romanesc-promovat-_din_facultate_0_192581330.html
9) http://www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/2477/Cei-mai-faimosi-hackeri-din-lume.html

Internetul - Avantaje şi dezavantaje




După cum am mai zis calculatorul fost considerat o adevarată “minune” în domeniul tehnologic în secolul XX. O “minune” care putea să realizeze milioane de operaţiuni pe secundă. A fost asteptată de foarte multi entuziasti, mediatizata la maximum. Să încercam să analizăm totuşi avantajele acestei ,,minuni a secolului’’ , dar mai ales dezavantajele.

Statisticile arată că în ţările dezvoltate timpul petrecut de copii, de la cele mai fragede vârste, în faţa monitorului este de 3-4 ore zilnic. Părinţii in societatea nostra de consum sunt tot mai ocupaţi, mai stresati, se simt uşurati dacă copilul lor are ,,ocupaţie,, dacă nu sunt deranjaţi de la treburile lor cotidiene dar consecinţele pe termen lung nu vor întârzia să apară.
Cercetarile din ultimile decenii evidenţiază faptul că după numai dupa 2 minute de stat în faţa monitorului activitatea creierului copilului suferă schimbări. Se constată o reducere a activităţii corticale a creierului.
Majoritatea tinerilor vizionează filme pe calculator, videoclipuri de pe internet, devenind o practica curenta dar aceaştia nu ştiu că apar consecinţe pe termen lung . A fost acreditată ideea că calculatorul uşurează învăţarea, dezvoltă abilităţi mintale, oferă informaţii. S-au investit in lume miliarde de dolari in programe pentru educatie,monitoarele devenind nelipsite din laboratoarele şcolilor şi din căminele elevilor. Ideea enunţată mai sus a fost combătută de rezultatele unor studii din Statele Unite care au arătat că paradoxal se constată o reducere a puterii de concentrare a elevilor: cititul, scrisul, vorbitul par să fie in declin. Structura traseelor neuronale este modificată de activitaţile copilul din fiecare zi, modul in care isi petrece timpul, modul in care gândeste. Copilul are nevoie de părinţi,de glasul mamei are nevoie de lumea reală, de jocurile specifice copilăriei, de alti copii. Lumea virtuală, internetul, duc la interiorizarea copilului. Jocurile pe calculator dezvoltă viteza de reactie, dar prin conţinutul lor incită la confruntarea la violenţă. Spiritul de competiţie,dorinţa de a fi cel mai bun duce la o exacerbare a individualismului, modelele alese de tineri sunt cei tari,cei cu bani,cei duri. Accesul la internet pe lânga aspectul benefic de documentare, duce inevitabil la maturizarea precoce, nefirească a copiilor. Părinţii pot pierde usor controlul asupra copilului lor, el devenind mai irascibil, mai dependent de ceea ce vede şi ce citeşte sau ascultă pe internet. Restricţionarea accesului la unele site-uri considerate indecente duc inevitabil la "motivul fructului oprit” copilul încercând sa incalce restricţiile. Simpla copiere de pe internet a celebrelor ,,referate” nu contribuie cu nimic la dezvotarea gândirii creative a tânarului. Obisnuinţa cu lucrul facil, fără efort creativ va pune tânărul în imposibilitatea efectuarii în viitor a unor activităţi intelectuale creative. Statul ore in şir în faţa monitorului va creşte gradul de sedentarism, ceea ce cumulat cu obisnuinţa de a mesteca câte ceva tot timpul va favoriza obezitatea si diabetul. Mişcarea în aer liber,colectivitatea, jocul cu colegii de vârsta lor va duce la o dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului.
Evitarea dependenţei de calculator, trebuie să fie prioritate în procesul de educaţie a tinerilor, canalizarea energiilor către sporturi tehnico-aplicative fiind benefică, în interesul acestora.
Câteva articole apărute în presa de specialitate ar trebui să tragă un semnal de alarmă.

OBSEDAŢI DE MESSENGER
• "Pentru aceşti oameni, existenţa fizică a fost înlocuită de cea on-line, a fost substituită de indentitatea electronică", declara dr Oana Andronovici-Butur, psiholog la Spitalul Militar. Este vorba în special de persoane tinere, de maxim 35 de ani, pentru care calculatorul şi programele de chat de pe internet au devenit o obsesie. "Messengerul a devenit o adevarată boală. Cei mai afectati sunt cei tineri. Unii petrec în astfel de conversaţii şi 10 ore pe zi, devenind cazuri patologice", spune medicul Oana Androvici-Butur.

SIMPTOMELE
• Au ochii roşii, pielea cadaverică şi sunt sensibili la lumină. Vorbesc încet, parcă numai pentru ei şi cu prescurtări folosite on-line. Medicii spun că simptomele dependenţei de internet sunt foarte clare. "Am avut cazul unei fete, de 21 de ani, care, din disperare că a rămas o perioadă fără internet, a încercat să se sinucidă", spune medicul Diana Cimpoesu, de la Spitalul de Urgenta. Este vorba de o tulburare de comportament care limitează supărător de mult activitatea, munca, învăţătura şi poate duce la deteriorarea relaţiilor sociale şi de familie. Dependenţa de internet se aseamănă cu patima jocului de noroc.

DEPENDENŢA SE CAPĂTĂ RAPID
• Conform studiilor, dependenţa se capătă foarte rapid, în aproape 3 luni de la începutul utilizării acestui serviciu. Sunt cunoscute cazuri în care cei care nu au putut să se mai despartă de computer şi-au pierdut slujbele, familiile şi banii. "Una dintre pacientele mele a cheltuit într-o singură lună 800 de mii de dolari doar pentru utilităţile computerului", spune dr. Orzack, care recomandă tratamentul cu ajutorul grupurilor de suport, la fel ca în cazul Alcoolicilor Anonimi.
• "Dependenţa de internet nu aduce nimic bun. Eu unu eram dependent de când mi-am băgat internet acasa, stăteam minim 10 ore/zi, şi cam 6 ore jucam încontinuu Counter Strike" spune unul dintre pacienţi.


TRATATĂ CA O TULBURARE PSIHICĂ
• "Dependenţa de computer este la fel de grava ca oricare alta", spune psihologul Georgeta Ghinea. "În Occident boala este denumită "Internet addiction disorder" (Sindromul dependentei de calculator) şi se foloseşte tratament de specialitate. În general, dependenţele de droguri, de alcool sau de computer sunt asociate cu nevoia unei alte realitati. Aceştia sunt oameni care nu mai vor să se confrunte cu problemele de zi cu zi, şi îşi creează propria lume în care deţin controlul. Este o tulburare psihică ce poate fi diagnosticată şi tratată ca oricare alta", a continuat psihologul.

Dacă am face o analiză "interioară" realizăm că această inovaţie tehnologică a cam întors totul pe dos. Aici mă refer în sensul că, înainte de apariţia internetului, ca să comunicăm trebuia să ne întâlnim "face to face", dacă aveam nevoie de o carte, un program, adidaşi mergeam frumos la magazin, dacă vroiam să ne uităm la un film plecam la cinema. Conform unui studiu adolescenţii şi tinerii stau ca "impietriţi" în faţa calculatoarelor ceea ce face ca lumea virtuală să fie pusă pe primul loc. Pe internet poţi pretinde că eşti cineva care de fapt nu eşti. Dai o descriere de macho cu ochii albaştrii şi mai ştiu eu ce, când de fapt eşti un timid cu ochelari fără să realizezi că de fapt ţie iţi faci rău ai o imagine negativă despre tine, dar dacă pe tine te face să te simţi bine, dă-i timpului timp, că timpul le rezolvă pe toate. Aici vă pot da un exemplu tinerii "kamikaze" din Irak, Kazakstan sunt instruiţi de mici pe jocuri pe calculator gen "Couter Strike", shootere să le dezvolte setea de sânge.(este chiar adevarat,dati un google search si va convingeti singuri).




În anul 2007, ziarele scriau că un tânăr din China a murit într-un Internet-café, după ce a jucat timp de 48 de ore un joc de strategie. Dependenţa este prin urmare o boală. Medicii psihiatri au destule date să confirme că Internetul provoacă tulburări clinice, cu o cazuistică extrem de bogată. În cazul folosirii îndelungi a Internetului apare dependenţa însoţită de sevraj. Neliniştea, frica, anxietatea, agitaţia sunt specifice utilizatorului împătimit. Furnizorii de vise şi fantezii nu vor obosi să lupte să atragă spre dependenţă cât mai multe victime, căci armele lor se ascut, se perfecţionează şi se fac mai puternice de la zi la zi. De aceea, în unele state, se duce o luptă destul de dificilă împotriva Internetului şi a relelor pe care le provoacă. În China se încearcă cenzurarea conţinutului site-urilor, în Singapore se blochează site-urile considerate a fi cu conţinut vătămător, Arabia Saudită filtrează traficul Internet prin intermediul unui server central, Siria şi Australia au luat recent măsuri asemănătoare. Internetul este un gigant greu de stăpânit, pentru că omului, dacă i-ai pus pe ceva ştampila cenzurat, cu atât mai mult doreşte parcă să săvârşească păcatul.


Surse:
1. http://www.evenimentul.ro/articol/internetul-prieten-sau-dusman.html
2. http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare-f40/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-calculatorului-t280.html
3. http://www.psihologiaonline.ro/download/art/A001_Internetul.pdf
4. Chelcea Adina, Televizorul, Internet-ul şi celularul – inamici sau prieteni? în revista Psihologia, nr.6/1999-1/2000, Editura Tehnica, Bucuresti, p.3
5. Cucoş Constantin, Efecte perverse ale mediatizării culturii în revista Psihologia, nr.2/1998, Editura Tehnică, Bucureşti, pp.3-5
6. Eysenck Hans, Eysenck Michael, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, Bucuresti, 2000, pp.54-60
7. Kovacs Imre, Dependenţa de calculator, eseu stiinţific, 2007

8. Stănculescu Elena, Psihologia educaţiei de la teorie la practică, Editura Universitară, Bucureşti, 2009

sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Repere importante in evoluţia internetului










Ceea ce am scris in postare anterioară se poate rezuma prin prezentarea mai multor repere cronologice foarte importante din evoluţia internetului .
În primul rând, nu putem trece cu vederea expedierea primului e-mail care s-a realizat în 1971 de către IT-istul Ray Tomlinson.


















Apoi, 1 ianuarie 1983, dată foarte importantă pentru apariţia internetului. ARPAnet semnează protocolul prin care acceptă ca sistemul TCP/IP să fie standard.
Primul "www" ( world wide web) apare in 1989 iar inventatorul este Tim Berners.

Studenţii de la celebra MIT (Massachusetts Institute of Technology) au avut o ideea inovatoare si au mărit importanţa internetului prin redactarea primului ziar online The Tech, în 1993. Tot in 1993 este lansată prima staţie radio.


În 1994 apare precursorul motorului de căutare Google şi anume WebCrawler. Un an mai târziu, apare unu site ce astăzi este un "colos" si anume E-Bay.
După 25 de ani de la expedierea primului e-mail, apare şi un serviciu de mail foarte puternic, Hotmail.


Anul 1998 a adus poate unul din cele mai utilizate site-uri de pe Pământ, la ora actuala, Google. În anul 2001, apare "duşmanul" profesorilor si " aliatul" elevilor, Wikipedia, cu peste 1 milion de accesări zilnice.


Şi, desigur, trebuie menţionată si apariţia, celui mai vizionat site din lume, Youtube.com. in anul 2005.



Surse:

1). http://tisport.blogspot.com/2009/03/20-de-ani-de-la-aparitia-internetului.html

Aparitia si evolutia internetului














Internetul este probabil una din cele mai mari găselniţe ale omului in sec XX. Totul a început la mijlocul anilor 60 in S.U.A, ani foarte tensionati din punct de vedere politic, pentru că după cum bine ştim, in aceşti ani Războiul Rece atinsese apogeul. S-a născut sub forma ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) care lega mai multe computere din cadrul mai multor instituţii americane, subordonate ARPA. Aceasta era o replică la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnik in spaţiu in 1957. Internetul "civil" a apărut ca o reţea de patru computere între Universitaţile din Utah, Santa Barbara si L.A şi institutul de cercetare din Stanford. Baza internetului, dacă o putem numi aşa, este TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet protocol), care face posibil ca modele diferite de calculatoare, folosind sisteme de operare diferite sa poată fi compatibile.
Am dat cateva mici detalii despre modul de funcţionare a internetului. N-are rost să vorbesc prea mult despre asta deoarece limbajul este tehnic, greoi şi puţin plictisitor.
Ok, după ce am înţeles cu toţii, în mare,cum a apărut si cum funcţionează internetul, haide-ţi să vedem cum a evoluat internetul de-a lungul timpului. În anii ’60 si ’70, evoluţia calculatoarelor a fost semnificativă. Dacă în anii ’50 calculatoarele lucrau cu o viteză 10.000 de operatii/sec., în anii ’70 viteza era de 5.000.000 de operatii/sec iar dimensiunile acestora erau mult mai reduse decat in anii anteriori. Acest salt imens a făcut ca piaţa calculatoarelor să explodeze, fie ca unii îşi doreau unul de curiozitate, din dorinţa de a invaţa şi de a face lucruri utile cu el. Datorită numărului mare de cerinţe a calculatoarelor, au apărut si primele reţele comerciale precum TELENET-ul. De menţionat este faptul că în anii ’70, mai exact in 1975 este infiinţat „gigantul” Microsoft. La 1 ianuarie 1983 ARPAnet conecta deja 500 de centre si tot acum accepta un protocol prin care sistemul TCP/IP să fie standard pentru ARPAnet. Mulţi specialişti consideră data aceasta ca fiind ziua in care Internetul apare cu adevarat.
În ţara noastră internetul a apărut pe arii restrânse în 1992, cei care ştiau să-l utilizeze fiind foarte puţini iar termenul era slab răspândit la noi in ţară. Lucrurile au început să funcţioneze după anul 1996 când tot mai mulţi români incep să se familiarizeze cu internetul. După părerea mea, lucrurile au evoluat încet, deoarece un studiu ne arată că in 2000 doar 3,6% din populaţie deţinea un calculator. Lucrurile s-au îmbunătăţit în 2003 când statisticile arătau că 10% din populaţia României deţine un calculator. În ultimii ani insă, calculatorul nu mai este un lux pentru români, cercetarile ne confirmă acest lucru deoarece aproape jumătate din oraşenii români au calculator personal. Internetul poate sa înlocuiască cu succes multe surse de informare, este un “loc” de socializare la scară mondială iar abonamentele sunt foarte ieftine în România. Aşa se poate explica faptul că in ziua de azi sunt aproape 5 milioane de utilizatori români, un numar impresionant dacă stăm să ne gândim că in 2000 erau sub 1 milion.
Pot să afirm cu tărie că, data de 1 ianuarie 1983, este una care marchează apariţia uneia dintre cele mai mari invenţii ale secolului XX. De ce sunt aşa sigură? Pentru că in doar 27 de ani internetul a cunoscut o ascensiune fulminantă, fiind utilizat de peste 1 miliard de oameni din întreaga lume iar specialiştii sunt optimişti estimând că in 2013 vor fi circa 1, 688 miliarde utilizatori. Pe primul loc se află Asia cu 416,3 milioane de utilizatori, urmat de Europa cu 282,7 milioane, locul 3 îi revine Americii de Nord 185,1 milioane, apoi America Latina cu 74,9 milioane utilizatori. Ultimul loc este ocupat de Africa cu doar 48 de milioane de utilizatori.



Surse:

1). http://fiieficient.com/2008/08/cum-a-evoluat-internetul-in-romania-care-este-trendul-si-cum-te-ajuta-situatia-pe-tine/
2). http://www.info-portal.ro/articol/istoria-internetului/269/1/0/
3). http://www.referatele.com/referate/informatica/online6/istoria-internetului-referatele-com.php
4). http://www.mediawebdesign.ro/internet.html
5). http://mad.wall-street.ro/articol/Media-Advertising/59600/Un-miliard-de-utilizatori-pe-Internet.html
6). http://www.romanialibera.ro/articol-Internetul-schimba-Romania-86887.htm
7). http://linux.punct.info/inceputurile_internet_in_Romania.html